Piata mondiala a educatiei, in schimbare: Rusia atrage mai multi studenti straini decat Spania sau Japonia
de Simona Haiduc | in Actualitate, Externe | 9 Septembrie 2010, 11:58
Tinerii chinezi reprezinta 17% din totalul studentilor straini inscrisi in universitatile din tarile OECD Institutiile de invatamant superior din tarile dezvoltate, concurate de cele din tarile emergente
Ultimul raport al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) dedicat educatiei scoate in evidenta concurenta acerba dintre tarile care primesc studenti straini. Ofertele se diversifica in detrimentul statelor care, in mod traditional, atrag cei mai multi tineri studiosi veniti de oriunde.
Altfel spus, piata internationala a educatiei este in plina transformare, cu o deplasare, lenta, dar stabila, spre tari altadata absente sau foarte putin prezente printre destinatiile selectate de studenti din alte state. Studiul vizeaza perioada 2000-2008. Astfel, daca in intervalul de referinta SUA au pierdut in clasamentul OECD aproape 10 din cota de piata, cea a Marii Britanii s-a redus cu aproximativ 2%, iar cea a Germaniei cu 3%, Rusia a crescut cu 2 puncte, pana la 4,3%, intrecand, spre exemplu, Japonia (3,8%). Mai putin spectacular, avansul cu un punct procentual al Australiei, Coreei de Sud sau Noii Zeelande nu este totusi mai putin semnificativ pe termen lung. Potrivit expertilor OECD, regiunea Asia-Pacific „promoveaza politici de marketing proactive” in domeniul internationalizarii. „Australia, Canada si Noua Zeelanda au aplicat, spre exemplu, masuri care faciliteaza instalarea pe teritoriul lor a studentilor straini care vin la studii: dosarele lor de imigrare sunt creditate cu puncte suplimentare”, precizeaza specialistii.
La capatul opus, „diminuarea cotei de piata a SUA sau a Marii Britanii isi gaseste explicatia in nivelul ridicat al conditiilor de scolarizare cerute de la tinerii veniti la studii”. Intitulat „O privire asupra sistemului de invatamant”, raportul OECD, aflat la a 10-a editie, subliniaza necesitatea sporirii investitiilor in procesul educational ca mijloc de reducere a ratei somajului si de cresterea veniturilor populatiei.
De asemenea, textul face legatura directa intre gradul de finantare a invatamantului national superior si sporirea incasarilor fiscale. Astfel, un absolvent de studii universitare „va aduce, de-a lungul vietii active, cu 119.000 $ (93.000 de euro) mai mult decat un absolvent de studii medii”, scriu autorii studiului. Odata deduse cheltuielile necesare formarii sale, raman 66.000 de euro, adica de aproape trei ori volumul investitiilor publice pe student in invatamantul tertial. Documetul evidentiaza, in acelasi timp, mai multe puncte:
l In medie, pe ansamblul tarilor OECD, 35% dintre cetatenii cu varste cuprinse intre 25 si 34 de ani detin o diploma universitara, fata de 20% pentru coridorul de varsta 55-64 de ani. Coreea de Sud, Canada si Japonia sunt lideri la aceasta categorie, alaturi de Rusia: in aceste state, mai mult de jumatate din persoanele de 25-34 de ani au absolvit cursuri universitare.
l Rata somajului printre absolventii de studii superioare a ramas, de-a lungul recesiunii, la 4% pe ansamblul tarilor OECD, fata de 9% pentru absolventii de studii medii.
l Intreprinderile si-au dublat, practic, cheltuielile pentru un angajat cu diploma universitara si experienta comparativ cu restul salariatilor.
l Cei mai numerosi studenti straini provin din China, India si Japonia. Tinerii chinezi prefera sa invete in SUA (110.246 de studenti), Marea Britanie (45.356), Canada (30.275) si Germania (25.472). Cei indieni au ca destinatii SUA (94.664), Marea Britanie (25.901), Noua Zeelanda (5.426) si Germania (3.344). Cei japonezi prefera SUA (34.010), Germania (2.234), Canada (2.169) si Franta (1.908).
l In medie, tarile OECD cheltuiesc 5,7% din Produsul lor Intern Brut (PIB) pentru educatie. Brazilia urmeaza aceeasi cadenta, in timp ce China si India consacra peste 3% din cheltuielile lor nationale.
Altfel spus, piata internationala a educatiei este in plina transformare, cu o deplasare, lenta, dar stabila, spre tari altadata absente sau foarte putin prezente printre destinatiile selectate de studenti din alte state. Studiul vizeaza perioada 2000-2008. Astfel, daca in intervalul de referinta SUA au pierdut in clasamentul OECD aproape 10 din cota de piata, cea a Marii Britanii s-a redus cu aproximativ 2%, iar cea a Germaniei cu 3%, Rusia a crescut cu 2 puncte, pana la 4,3%, intrecand, spre exemplu, Japonia (3,8%). Mai putin spectacular, avansul cu un punct procentual al Australiei, Coreei de Sud sau Noii Zeelande nu este totusi mai putin semnificativ pe termen lung. Potrivit expertilor OECD, regiunea Asia-Pacific „promoveaza politici de marketing proactive” in domeniul internationalizarii. „Australia, Canada si Noua Zeelanda au aplicat, spre exemplu, masuri care faciliteaza instalarea pe teritoriul lor a studentilor straini care vin la studii: dosarele lor de imigrare sunt creditate cu puncte suplimentare”, precizeaza specialistii.
Educatia - o afacere importanta
La capatul opus, „diminuarea cotei de piata a SUA sau a Marii Britanii isi gaseste explicatia in nivelul ridicat al conditiilor de scolarizare cerute de la tinerii veniti la studii”. Intitulat „O privire asupra sistemului de invatamant”, raportul OECD, aflat la a 10-a editie, subliniaza necesitatea sporirii investitiilor in procesul educational ca mijloc de reducere a ratei somajului si de cresterea veniturilor populatiei.
De asemenea, textul face legatura directa intre gradul de finantare a invatamantului national superior si sporirea incasarilor fiscale. Astfel, un absolvent de studii universitare „va aduce, de-a lungul vietii active, cu 119.000 $ (93.000 de euro) mai mult decat un absolvent de studii medii”, scriu autorii studiului. Odata deduse cheltuielile necesare formarii sale, raman 66.000 de euro, adica de aproape trei ori volumul investitiilor publice pe student in invatamantul tertial. Documetul evidentiaza, in acelasi timp, mai multe puncte:
l In medie, pe ansamblul tarilor OECD, 35% dintre cetatenii cu varste cuprinse intre 25 si 34 de ani detin o diploma universitara, fata de 20% pentru coridorul de varsta 55-64 de ani. Coreea de Sud, Canada si Japonia sunt lideri la aceasta categorie, alaturi de Rusia: in aceste state, mai mult de jumatate din persoanele de 25-34 de ani au absolvit cursuri universitare.
l Rata somajului printre absolventii de studii superioare a ramas, de-a lungul recesiunii, la 4% pe ansamblul tarilor OECD, fata de 9% pentru absolventii de studii medii.
l Intreprinderile si-au dublat, practic, cheltuielile pentru un angajat cu diploma universitara si experienta comparativ cu restul salariatilor.
l Cei mai numerosi studenti straini provin din China, India si Japonia. Tinerii chinezi prefera sa invete in SUA (110.246 de studenti), Marea Britanie (45.356), Canada (30.275) si Germania (25.472). Cei indieni au ca destinatii SUA (94.664), Marea Britanie (25.901), Noua Zeelanda (5.426) si Germania (3.344). Cei japonezi prefera SUA (34.010), Germania (2.234), Canada (2.169) si Franta (1.908).
l In medie, tarile OECD cheltuiesc 5,7% din Produsul lor Intern Brut (PIB) pentru educatie. Brazilia urmeaza aceeasi cadenta, in timp ce China si India consacra peste 3% din cheltuielile lor nationale.