In loc sa produca, Romania se imprumuta din nou. Cum vom da banii inapoi?
de Ioana Sora | in Actualitate | 7 Septembrie 2010, 12:32
Cabinetul Boc nu a fost in stare sa elaboreze nici macar un singur plan de relansare economica
Nu mai este nicio indoiala privind un nou imprumut de la FMI, mai trebuie doar stabilit daca va fi vorba despre o extindere a actualului acord sau despre un acord de tip preventiv. Patronatele sustin ca imprumutul este absolut necesar, Romania avand o lipsa acuta de lichiditati. Parerile in ceea ce priveste utilizarea banilor sunt insa impartite, ramane de vazut cat si daca acest nou imprumut va ajunge in economia reala.
Presedintele Traian Basescu a declarat ieri la intalnirea cu seful Misiunii Fondului Monetar International (FMI) in Romania, Jeffrey Franks, ca in luna octombrie va trebui analizata posibilitatea discutarii unui nou acord cu FMI. „De aceasta data va aflati in Romania doar pentru a celebra aniversarea BNR. Ma uit spre vizita din octombrie, cand nu va fi o sarbatoare, ci o evaluare a dificultatilor pe care le intampinam. Propunerea mea catre dv. este (...) sa ne uitam la viitorul acord intre Romania si FMI, sa vedem daca solutia corecta este extinderea actualului acord sau de a avea un acord de tip «precautionary»”, a sustinut Traian Basescu la inceputul intrevederii cu Jeffrey Franks. Patronatele sustin ca un nou imprumut este inevitabil, in conditiile in care Romania duce o lipsa acuta de lichiditati, si ca o investitie in economia reala, cu o dobanda mica, este benefica.
La aproape un an de la parafarea acordului de imprumut, presedintele incepuse deja sa tatoneze terenul. „Sa ne imaginam ca guvernul nu ar reusi sa impuna niste cheltuieli rezonabile de functionare a statului, in care intra si cheltuielile cu sporuri inventate si cheltuielile cu tot soiul de avantaje speciale si asa mai departe. Efectul ar fi ca la sfarsitul anului 2010 ar trebui sa facem un nou imprumut ca sa putem sa platim toate facilitatile - sporuri de zambet in administratia locala, spor sa vina imbracat decent (...)”, a sustinut presedintele pe data de 5 martie. Tot in acea perioada, premierul Emil Boc arata ca nu se pune problema unui nou imprumut extern, dar declara ca, „daca nu eliminam abuzurile, cum ar fi sporul de zambet si sporul de ochi frumosi, nu vom avea destui bani pentru ce ne trebuie”.
Aceeasi tactica a fost aplicata de oficialitati si la sfarsitul lui 2008 si inceputul lui 2009. La sfarsitul anului 2008, autoritatile negau cu tarie ca Romania va avea nevoie de un imprumut extern sau ca Romania va fi afectata de criza economica si financiara, in contextul in care atunci aveau loc alegeri electorale. La inceputul anului 2009, efectele crizei erau tot mai vizibile si nu mai puteau fi ignorate, astfel ca expertii sustineau ca Romania va avea nevoie de un imprumut extern pentru a face fata crizei. Pe de alta parte, Basescu afirma ca imprumutul de la FMI va fi doar o centura de siguranta. „Romania are nevoie, ca si centura de siguranta, de un imprumut extern. Putem contracta un imprumut de la CE, dar numai in conditiile unui parteneriat cu FMI. Un imprumut ne va face mai rezistenti la o eventuala deteriorare rapida a economiei nationale sau globale”, sustinea in martie 2009 Basescu. In cateva luni transele de la FMI nu mai erau doar o centura de siguranta, ci asigurau plata pensiilor si salariilor. Valoarea totala a finantarilor virate Romaniei de catre FMI este de peste noua miliarde de euro, dintre care pentru acoperirea deficitului bugetar s-au utilizat 2,2 miliarde de euro, iar diferenta a intrat in rezervele BNR.
Liderul PSD, Victor Ponta, a comentat ca un nou imprumut reprezinta o crima impotriva poporului roman, in conditiile in care actuala putere foloseste acesti bani pentru a „cumpara” un an de stat in functie. Aceste declaratii au loc dupa ce, la inceputul lunii august, guvernul nici nu confirma, nici nu infirma posibilitatea unui nou acord. „Guvernul nu ia in calcul, dar nici nu exclude incheierea unui nou acord”, spunea la acea data fostul ministru al Finantelor, Sebastian Vladescu.
„Problema este ce faci cu imprumutul. Daca investesti bani in economia reala cu dobanda de 3,5% si ai beneficii de 10%-20% este un lucru pozitiv. Daca folosim banii pentru consum, ar fi foarte rau, dar, din discutiile noastre cu FMI, este imposibil. Problema majora a Romaniei este lipsa de lichiditati, iar un nou imprumut este absolut necesar”, a explicat Ioan Cezar-Coraci, presedintele UGIR-1903, pentru „Financiarul”.
Si Dan Matei Agathon, purtatorul de cuvant al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), sustine ca acest imprumut este absolut necesar. „Un nou imprumut nu este un lucru pozitiv, dar este geamandura de care avem nevoie in ziua de azi. Anul viitor va fi nevoie de opt miliarde de euro pentru pensii si salarii. In economia reala vor ajunge cel mult 2 mld. euro din acest imprumut, prin reducerea cheltuielilor bugetare. Nu se poate iesi din criza cu acesti bani”, a aratat Agathon. Ambele patronate au adus laude FMI pentru presiunea pe care a pus-o asupra guvernului privind reducerea arieratelor.
Liderul sindicalist al Aliantei Sed Lex, Vasile Marica, sustine ca banii nu se duc numai la salarii si pensii si ca „undeva se fura”. „Acesti oameni mint de dimineata pana seara. Nu se construieste nimic in jurul nostru, undeva se fura, iar banii de la FMI nu se duc doar la salarii si pensii. Colectarea este la aceeasi cota ca anul trecut. Unde sunt restul banilor pe care spun ca ii folosesc pentru salarii? Singurul lucru care se mai poate face este ca oamenii sa iasa in strada”, a spus Marica.
Presedintele PC, Daniel Constantin, a declarat ca formatiunea sa este impotriva angajarii unui nou imprumut, daca banii se vor duce la pensii si salarii.
Dan Voiculescu, vicepresedinte al Senatului, considera ca micii intreprinzatori au nevoie urgenta de un produs de creditare special, care sa le ofere finantare pe termen mediu si lung cu dobanzi reduse. „In colaborare cu bancile putem identifica rapid o solutie in acest sens. Din pacate, anumite reglementari contradictorii impuse de actualul guvern creeaza grave disfunctionalitati sistemului bancar cu efecte nocive si asupra ritmului si conditiilor de creditare. Dezastrul economic produs de regimul Basescu-Boc, care isi prelungeste agonia imprumutandu-se disperat in orice conditii, a determinat o crestere semnificativa a riscului de tara si a scumpit considerabil creditele pentru firme si populatie”, a spus vicepresedintele Senatului.
Presedintele Traian Basescu a declarat ieri la intalnirea cu seful Misiunii Fondului Monetar International (FMI) in Romania, Jeffrey Franks, ca in luna octombrie va trebui analizata posibilitatea discutarii unui nou acord cu FMI. „De aceasta data va aflati in Romania doar pentru a celebra aniversarea BNR. Ma uit spre vizita din octombrie, cand nu va fi o sarbatoare, ci o evaluare a dificultatilor pe care le intampinam. Propunerea mea catre dv. este (...) sa ne uitam la viitorul acord intre Romania si FMI, sa vedem daca solutia corecta este extinderea actualului acord sau de a avea un acord de tip «precautionary»”, a sustinut Traian Basescu la inceputul intrevederii cu Jeffrey Franks. Patronatele sustin ca un nou imprumut este inevitabil, in conditiile in care Romania duce o lipsa acuta de lichiditati, si ca o investitie in economia reala, cu o dobanda mica, este benefica.
Tatonarea a inceput in primavara
La aproape un an de la parafarea acordului de imprumut, presedintele incepuse deja sa tatoneze terenul. „Sa ne imaginam ca guvernul nu ar reusi sa impuna niste cheltuieli rezonabile de functionare a statului, in care intra si cheltuielile cu sporuri inventate si cheltuielile cu tot soiul de avantaje speciale si asa mai departe. Efectul ar fi ca la sfarsitul anului 2010 ar trebui sa facem un nou imprumut ca sa putem sa platim toate facilitatile - sporuri de zambet in administratia locala, spor sa vina imbracat decent (...)”, a sustinut presedintele pe data de 5 martie. Tot in acea perioada, premierul Emil Boc arata ca nu se pune problema unui nou imprumut extern, dar declara ca, „daca nu eliminam abuzurile, cum ar fi sporul de zambet si sporul de ochi frumosi, nu vom avea destui bani pentru ce ne trebuie”.
Aceeasi tactica a fost aplicata de oficialitati si la sfarsitul lui 2008 si inceputul lui 2009. La sfarsitul anului 2008, autoritatile negau cu tarie ca Romania va avea nevoie de un imprumut extern sau ca Romania va fi afectata de criza economica si financiara, in contextul in care atunci aveau loc alegeri electorale. La inceputul anului 2009, efectele crizei erau tot mai vizibile si nu mai puteau fi ignorate, astfel ca expertii sustineau ca Romania va avea nevoie de un imprumut extern pentru a face fata crizei. Pe de alta parte, Basescu afirma ca imprumutul de la FMI va fi doar o centura de siguranta. „Romania are nevoie, ca si centura de siguranta, de un imprumut extern. Putem contracta un imprumut de la CE, dar numai in conditiile unui parteneriat cu FMI. Un imprumut ne va face mai rezistenti la o eventuala deteriorare rapida a economiei nationale sau globale”, sustinea in martie 2009 Basescu. In cateva luni transele de la FMI nu mai erau doar o centura de siguranta, ci asigurau plata pensiilor si salariilor. Valoarea totala a finantarilor virate Romaniei de catre FMI este de peste noua miliarde de euro, dintre care pentru acoperirea deficitului bugetar s-au utilizat 2,2 miliarde de euro, iar diferenta a intrat in rezervele BNR.
Liderul PSD, Victor Ponta, a comentat ca un nou imprumut reprezinta o crima impotriva poporului roman, in conditiile in care actuala putere foloseste acesti bani pentru a „cumpara” un an de stat in functie. Aceste declaratii au loc dupa ce, la inceputul lunii august, guvernul nici nu confirma, nici nu infirma posibilitatea unui nou acord. „Guvernul nu ia in calcul, dar nici nu exclude incheierea unui nou acord”, spunea la acea data fostul ministru al Finantelor, Sebastian Vladescu.
„Problema este ce faci cu imprumutul. Daca investesti bani in economia reala cu dobanda de 3,5% si ai beneficii de 10%-20% este un lucru pozitiv. Daca folosim banii pentru consum, ar fi foarte rau, dar, din discutiile noastre cu FMI, este imposibil. Problema majora a Romaniei este lipsa de lichiditati, iar un nou imprumut este absolut necesar”, a explicat Ioan Cezar-Coraci, presedintele UGIR-1903, pentru „Financiarul”.
Si Dan Matei Agathon, purtatorul de cuvant al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), sustine ca acest imprumut este absolut necesar. „Un nou imprumut nu este un lucru pozitiv, dar este geamandura de care avem nevoie in ziua de azi. Anul viitor va fi nevoie de opt miliarde de euro pentru pensii si salarii. In economia reala vor ajunge cel mult 2 mld. euro din acest imprumut, prin reducerea cheltuielilor bugetare. Nu se poate iesi din criza cu acesti bani”, a aratat Agathon. Ambele patronate au adus laude FMI pentru presiunea pe care a pus-o asupra guvernului privind reducerea arieratelor.
Liderul sindicalist al Aliantei Sed Lex, Vasile Marica, sustine ca banii nu se duc numai la salarii si pensii si ca „undeva se fura”. „Acesti oameni mint de dimineata pana seara. Nu se construieste nimic in jurul nostru, undeva se fura, iar banii de la FMI nu se duc doar la salarii si pensii. Colectarea este la aceeasi cota ca anul trecut. Unde sunt restul banilor pe care spun ca ii folosesc pentru salarii? Singurul lucru care se mai poate face este ca oamenii sa iasa in strada”, a spus Marica.
Presedintele PC, Daniel Constantin, a declarat ca formatiunea sa este impotriva angajarii unui nou imprumut, daca banii se vor duce la pensii si salarii.
Dan Voiculescu: „Regimul Basescu-Boc isi prelungeste agonia imprumutandu-se disperat in orice conditii”
Dan Voiculescu, vicepresedinte al Senatului, considera ca micii intreprinzatori au nevoie urgenta de un produs de creditare special, care sa le ofere finantare pe termen mediu si lung cu dobanzi reduse. „In colaborare cu bancile putem identifica rapid o solutie in acest sens. Din pacate, anumite reglementari contradictorii impuse de actualul guvern creeaza grave disfunctionalitati sistemului bancar cu efecte nocive si asupra ritmului si conditiilor de creditare. Dezastrul economic produs de regimul Basescu-Boc, care isi prelungeste agonia imprumutandu-se disperat in orice conditii, a determinat o crestere semnificativa a riscului de tara si a scumpit considerabil creditele pentru firme si populatie”, a spus vicepresedintele Senatului.